Poezie despre mare ....Când m-am născut,
Dumnezeu mi-a luat de pe plajă, picioarele
Dar nu le-a şters bine
Şi acum port în paşi, nisipul.
Mi-a adus de pe stânci, mâinile
Dar nu le-a cusut suficient
Şi acum sângerez a piatră.
Mi-a luat dintr-un apus, ochii
Dar nu i-a spălat
Şi acum strălucesc a soare.
Mi-a cules dintre scoici, părul
Dar nu l-a pieptănat prea bine
Şi adun lumină mai tare decât plaja.
Mi-a scos din apă, sufletul
Dar nu l-a uscat
Şi acum port marea în el.
Când m-am născut,
Dumnezeu mi-a dat aripi de fluture albastru
Dar a uitat să le taie la timp
Şi acum ştiu să zbor.
Dumnezeu mi-a luat de pe plajă, picioarele
Dar nu le-a şters bine
Şi acum port în paşi, nisipul.
Mi-a adus de pe stânci, mâinile
Dar nu le-a cusut suficient
Şi acum sângerez a piatră.
Mi-a luat dintr-un apus, ochii
Dar nu i-a spălat
Şi acum strălucesc a soare.
Mi-a cules dintre scoici, părul
Dar nu l-a pieptănat prea bine
Şi adun lumină mai tare decât plaja.
Mi-a scos din apă, sufletul
Dar nu l-a uscat
Şi acum port marea în el.
Când m-am născut,
Dumnezeu mi-a dat aripi de fluture albastru
Dar a uitat să le taie la timp
Şi acum ştiu să zbor.
Sursa poeziei --> http://zbor-imiplaceploaia.blogspot.com
